O poezie scrisa de mine acum 26 de ani, omagiu adus lui Jacques Prévert (4 februarie 1900 – 11 aprilie 1977).

E primavara iar

Si Parisul te asteapta

Cu Sena

Dezgolindu-si albastrul trup de portelan,

Cu minunatele gradini perfide,

Cu “copiii care se iubesc”,

Imbratisandu-se la portile noptii,

Cu vanatori de balene,

Crime si petreceri,

Cersetori si portocale,

Indragostiti, amante, inchisori,

Sinucideri si pasarea lira.

Te-asteapta

Cu balete si mocirla,

Nasteri si sange,

Vanatori de himere si trecatori grabiti.

 

Parisul te-asteapta dar tu ramai tacut,

Fumandu-ti pipa

In paradisul realitatii.

In timp ce el, Parisul

Ramane inchis

In volumul legat in pielea personajelor,

Asteptandu-te mai departe.

Viata isi urmeaza cursul

De-a lungul Senei cu trup de portelan.

Voila le soleil. Bonjour, Prévert!

 

Surse de inspiratie foto: http://aforismi.meglio.it, http://www.paintings-art-picture.com